Înfiinţat în 10 aprilie 1914, primeşte denumirea de Muzeul Vasile Pârvan abia în 1957. A debutat cu secţia de arheologie-istorie-numismatică şi pinacotecă. În anul 1956 ia fiinţă secţia de ştiinţele naturii, iar în 1965 secţia denumită Oameni de seamă ai Bârladului. Muzeul a fost creat la iniţiativa prof. Stroe Belloescu şi a câtorva intelectuali bârlădeni. Pe parcursul existenţei muzeului, colecţiile sale s-au îmbogăţit graţie donaţiilor provenite din partea unor mari personalităţi. În 1993 s-a deschis Muzeul Colecţiilor, în cadrul căruia sunt expuse şase colecţii donate pe parcursul celor 84 de ani de preot stavrofor Gheorghe Ursăcescu, prof. Ion Chiricuţă, dr. Marcel Vainfeld, col. ing. Ion Negoescu, actriţa Clody Bertola, prof. George Ivaşcu.

Muzeul deţine mai multe sedii, cel principal fiind Palatul central, monument de secol al XIX-lea, fost sediu al Prefecturii judeţului Tutova. Alte sedii sunt: Casa Sturdza, monument datând din 1818, fostă casă particulară; Casa Miclescu, din secolul al XIX-lea, fostă casă particulară. În muzeu sunt conservate şi expuse piese de arheologie (depozit de bronzuri, artă statuară neolitică, bijuterii din secolele III – IV), numismatică (tezaure romane şi medievale), istorie (documente, carte, arme şi accesorii din secolele VII – VIII, piese privind personalităţi bârlădene), artă (pictură, sculptură, mobilier şi tapiserii, ceramică, porţelan, sticlă, bijuterii din secolele XVII – XVIII). Deţine bunuri culturale clasate în patrimoniului cultural naţional (cca. 1600 în 2012). Din 2006 s-a deschis un Observator astronomic, în 2009 un planetariu şi din 2011 un cinematograf 3D.

Director Mircea Mamalaucă

SECȚIA - ARHEOLOGIE

Expoziţia permanentă de istorie – arheologie

    Această expoziţie s-a deschis cu prilejul marcării a 100 de ani de existenţă a muzeului. În cele 17 săli sunt prezentate dovezi ale evoluţiei comunitaţilor locale pe parcursul a mii de ani. Expoziţia debutează cu o prezentare a unor elemente legate de apariţia universului şi mai apoi a pământului continuând cu aspecte şi dovezi legate de apariţia omului. În organizarea expoziţiei se va îmbina forma clasică de prezentare cu elemente noi, în care reconstituirile vor ocupa un loc central. În ilustrarea evoluţiilor pe parcursul mileniilor vor fi utilizate aproape în exclusivitate piese provenite din patrimoniul muzeului.

        În paleoliticul superior, Homo sapiens fosilis produce cuţite, străpungătoare, răzuitoare şi dălţi lucrate prin tehnica aşchierii. Apare tehnica prelucrării osului, fildeşului şi cornului. Vânătoarea se realiza şi cu ajutorul arcului. La început, se locuia în aşezările în aer liber, dar căutau să se adăpostească şi în peşteri.

Cultura Cucuteni

      Prima civilizație a Europei, cultura Cucuteni și-a primit numele după satul cu același nume din apropierea Iasiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii. Înaintea gloriei care a fost Grecia si Roma, înainte chiar de primele orase ale Mesopotaniei sau a templelor de-a lungul Nilului, au trăit în valea de jos a Dunării și la poalele Balcanilor oameni care au fost primii în artă, tehnologie și comerț la mare distanță. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafață de 350 000 kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei.

 Cultura Sântana de Mureş-Černjachov

       Fenomenele istorice complexe, petrecute în secolele III-V, cum au fost: retragerea aureliană, patrunderea grupurilor de daci liberi în teritoriul fostei provincii, continuarea procesului de romanizare, începutul migrațiilor unor popoare europene și asiatice, revenirea stăpânirii romane, în unele perioade și zone de la nordul Dunării etc., au determinat modificarea vechilor culturi de factură dacică, daco-romană, gotică și sarmatică și uniformizarea influenţelor romane, conducând la formarea complexului provincial roman nord-dunărean și nord-pontic, de tip Sântana de Mureș-Černjachov. Complexul cultural Sântana de Mureş-Černjachov va fi denumit astfel dupa staţiunile eponime  din România şi Ucraina. 

Expoziţia tezaur

       Muzeul bârlădean fiind la ora actuală unul din muzeele care a reuşit să claseze în patrimoniul naţional un număr apreciabil de bunuri din domeniile arheologiei şi numismaticii, a organizat o expoziţie permanentă în care o parte din bunurile de valoare excepţională, încadrate în categoria tezaur, fac obiectul unei interesante expoziţii.

Cuza şi epoca sa

          Alexandru loan Cuza a fost fără îndoială una din personalităţile marcante ale istoriei neamului românesc. Pentru Bârlad şi bârlădeni, Cuza reprezintă însă, cu mult mai mult şi aceasta pentru că viitorul domn al Unirii s-a născut la Bârlad, fiind membru al acestei comunităţi şi probabil cea mai importantă personalitate politică provenită de pe aceste meleaguri.

       Al.I.Cuza a văzut lumina zilei pe 20 martie 1820, într-o veche familie moldoveană din părţile Falciului. Numele Cuza apare pentru prima dată în documente la anul 1630, iar după această dată mai mulţi descendenţi ai acestei familii au ocupat diverse funcţii publice în Moldova, mulţi dintre ei remarcându-se prin destoinicie și corectitudine.

        În ceea ce privește locul naşterii viitorului domnitor în literatura de specialitate a existat decenii de-a rândul o vie controversă, şi aceasta pentru că trei localitati revendicau apartenenţa domnitorului la una din cele trei comunităţi. Este vorba de oraşele Galaţi, Huşi şi Bârlad, controversa încheindu-se prin recunoaşterea Bârladului ca loc al naşterii domnitorului. În favoarea Bârladului pledează patru documente greu de combătut: Diploma de studii emisă la Paris, Almanahul de la Gotha, Certificatul de deces întocmit la Heidelberg de autorităţile germane şi monumentul funerar de la Ruginoasa, executat la sugestia Doamnei Elena Cuza, monument pe care apare Bârladul drept loc al naşterii Domnului Unirii.

Cabinet numismatic 

– tezaure şi monede antice precum : drahme histriene, tetradrahme greceşti, denari romani republicani şi imperiali, monede coloniale, folles şi stamenoni bizantini etc.; 

–  tezaure medievale din secolele XIV-XVIII care cuprind : taleri achwintingi şi groşi (nominaluri diferite), tezaure turceşti care cuprind aspri, monedă măruntă cunoscută sub numele de firfirici şi/ori lescae şi un tezaur format din taleri Austria, ruble – Rusia, ikilik şi gedid yüzlük – Turcia, la acestea adăugându-se monede provenite din morminte, donaţii şi achiziţii; 

– monedă modernă şi contemporană românească şi din ţările europene şi SUA ; 

– bancnote româneşti şi străine ;

–  o bogată colecție de ordine şi medalii etc.

Previous slide
Next slide

PAVILIONUL „MARCEL GUGUIANU”

Bârladul este recunoscut drept oraşul maestrului Marcel Guguianu, aşa cum Tîrgu Jiu este recunoscut drept oraşului lui Brâncuşi. Particularitatea constă în faptul că maestrul Guguianu ( 28 iunie 1922 – 12 iunie 2012) este printre puţinii sculptori români de talie internaţională în cinstea căruia a fost construit un muzeu cu arhitectură gândită anume pentru a pune în valoare capodoperele acestuia. În ţară sunt doar câteva muzee de sculptor, printre care Muzeul Jalea din Constanţa şi Irimescu din Fălticeni. Ceea ce-l face cu totul deosebit pe cel din Bârlad este că adăposteşte sub acelaşi acoperiş un planetariu ultramodern. Ridicarea pavilionului muzeal s-a impus după 1997, anul în care Marcel Guguianu a donat muzeului bârlădean toate lucrările sale, inclusiv multe obiecte personale folosite în activitatea artistică. Singura condiţie pusă a fost de a fi expuse într-un muzeu care să-i poarte numele. Conducerea muzeului de la acea vreme a solicitat sprijinul Consiliului Judeţean Vaslui pentru realizarea acestui proiect. În ţară sunt doar câteva muzee de sculptor, printre care Muzeul Jalea din Constanţa şi Irimescu din Fălticeni. Ceea ce-l face cu totul deosebit pe cel din Bârlad este că adăposteşte sub acelaşi acoperiş un planetariu ultramodern. Ridicarea pavilionului muzeal s-a impus după 1997, anul în care Marcel Guguianu a donat muzeului bârlădean toate lucrările sale, inclusiv multe obiecte personale folosite în activitatea artistică. Singura condiţie pusă a fost de a fi expuse într-un muzeu care să-i poarte numele. Conducerea muzeului de la acea vreme a solicitat sprijinul Consiliului Judeţean Vaslui pentru realizarea acestui proiect. „Mă alătur stădaniei vrednicilor bârlădeni de pe meleagurile Tutovei, pentru renaşterea Bârladului, cea mai năpăstuită urbe românească în ultimele şapte decenii”, scria Marcel Guguianu, în 1997, an în care a donat oraşului natal întreaga creaţie. Acesta a fost deschis publicului larg în anul 2004 şi patru ani mai târziu a fost inaugurat corp II al clădirii. Aici sunt expuse câteva dintre lucrările remarcabile ale maestrului printre care amintim: Ciocârlia, Icaar, Japoneza, Cei 12 apostoli. Grădina muzeului găzduieşte alte lucrări din marmură, precum şi Memorialul, o construcţie din lemn şi piatră proiectată de sculptor, locul unde şi-a dorit să-i fie pusă inima după moarte. Nu s-a întâmplat acest lucru, portalul adăpostind simbolic inima maestrului. Operele sculptorului Marcel Guguianu au putut fi admirate în cadrul unor expoziţii din Budapesta, Roma, San Marino, Paris, Belgrad, New York, Washington, Sevilla, Miami. Pentru activitatea sa, Marcel Guguianu a fost distins cu Premiul I la concursul „Nissida D’Oro” din Napoli (1983), Premiul Special al Academiei Româno-Americane pentru sculptura „Ionel Jianu” (1995). PLANETARIU: Construcţia a fost adaptată pentru amenajarea unui planetariu în 2009. Proiectul a fost realizat din fonduri europene şi cofinanţare de la Consiliul Judeţean Vaslui şi a fost inaugurat în decembrie 2009.

Muzeul de autor – sculptorul Marcel Guguianu;

    Investiție determinata de oferta de donație a marelui sculptor bârladean, constând în sculptură, machete, grafică, mobilier, obiecte personale, care au condus la refacerea atelierului artistului și prezentarea operei.

           Pavilionul muzeal a fost deschis publicului larg în anul 2004, iar din 2008 suprafața acestui pavilion s-a extins. Parterul și etajul acestei extinderi sunt spații de etalare a unor lucrări de sculptură remarcabile – Ciocârlia, Icaar, Japoneza, cei 12 Apostoli – acestea fiind doar câteva exemple. Spațiul exterior, grădina găzduiește o serie de lucrări din marmură, expuse în aer liber.

           Profund legat de Bârlad, prin naștere, sculptorul Marcel Guguianu a contribuit la noua arhitecturizare și sistematizare a orașului. S-a ocupat și de problemele de artă și restaurare a monumentelor istorice, fiind consilier restaurator pentru monumente istorice și de artă. Activitatea sa, se reflectă în opere de sculptură monumentală, ansambluri statuare, busturi de bronz și marmură ale unor scriitori, savanți, actori, care sunt amplasate în parcuri, gradini publice, instituții, muzee.                                                                        

Operele sculptorului Marcel Guguianu au putut fi admirate în cadrul unor expoziții din Budapesta, Roma, San Marino, Paris, Belgrad, New York, Washington, Sevilla, Miami. Pentru activitatea sa, Marcel Guguianu a fost distins cu Premiul I la concursul “Nissida D’Oro” din Napoli (1983), Premiul Special al Academiei Româno-Americane pentru sculptura “Ionel Jianu” (1995).

Previous slide
Next slide

SECȚIA - ȘTIINȚELE NATURII

Expoziţia permanentă a Secţiei de Ştiinţele Naturii din cadrul Muzeului  „V. Pârvan” realizată sub genericul „ FLORA ŞI FAUNA DIN JUDEŢUL VASLUI” este concepută ca un complex studiu monografic al zonei, privind flora şi fauna actuală, elemente osteologice fosile cu paleofauna Miocenă şi Pleistocenă, trofee cinegetice, roci şi minerale.

   În expoziţie sunt prezente şapte diorame, din care cinci reprezintă o copie fidelă a mediului natural caracteristic zonei, surprins în cele patru anotimpuri ale anului, pentru a înţelege bogăţia floristică şi faunistică, frumuseţea locurilor şi câteva din legile fundamentale ale naturii: unitatea organism-mediu şi interacţiunea organismelor.

     În cele cinci diorame materialul biologic este organizat în ecosisteme:

– Diorama – „Ecosistem de pădure” – primăvara, surprinde o privelişte a pădurii de amestec, unde se pot observa diferite plante şi animale caracteristice:  cucul, mugurarul cu penaj viu colorat, grangure care prezintă dimorfism sexual etc;

– Diorama, „Ecosistem de pădure” – vara, prezintă specii de păsări în penaj de vară: codobatura galbenă, muscar, cinteza de vară şi mamifer;

– Diorama „Ecosistem de baltă” – vara, cu păsări specifice zonei de luncă a Prutului; 

– Diorama „Ecosistem de pădure” – toamna. Redă un aspect din pădurile caracteristice teritoriului nostru, prin care se evidenţiază relaţia trofică de tip  pradă – prădător. Dintre mamiferele omnivore se remarcă MISTREŢUL vânat în iarna anului 1915, de către Horaţiu Eremie, în pădurile din localitatea Epureni – jud. Vaslui şi declarat trofeul anului 1916;

– Diorama „Ecosistem de râu” – iarna, evocă viaţa animalelor în acest anotimp.

    Ultimele două diorame – „Păsări răpitoare de zi” şi „Păsări răpitoare de zi şi de noapte” – surprind opoziţia între cele două categorii de păsări, ca aspect, regim de hrană şi, totodată, protecţia unora dintre ele, datorită rolului lor în menţinerea echilibrului în cadrul ecosistemelor naturale. Sunt expuse o serie de cuiburi şi ouă, dintre care se remarcă cuibul de piţigoi pungar, boicuş, sturz, rândunică, cuiburile fiind uneori adevărate opere de artă.

 În SALONUL  CINEGETIC au fost prezentate trofee de cerb carpatin, cerb lopătar, colţi de mistreţ şi blănuri de urs în scopul de a încânta, informa şi educa publicul vizitator. În prezent acest spaţiu este panotat cu un peisaj dioramatic reprezentând „Rezervaţia botanică Bădeana”.

Colecţia de roci şi minerale cuprinde eşantioane colectate atât din depozitele sedimentare ale Podişului Bârladului, cât şi din faciesurile litologice ale Munţilor Carpaţi, cristale şi flori de mină din zonele metalogenetice ale ţării noastre.

Paleofauna este reconstituită prin fragmente osteologice fosilizate, care provin de la diferite specii de mamifere dispărute ca: rinocer, cal, proboscidieni, bour, zimbru, urs etc. Asociaţiile paleofaunistice sunt corespunzătoare perioadelor de climat cad şi rece succedate în timp pe arealul Podişului Bârlad. Proiectul expoziţiei permanente a fost întocmit de muzeograful Laurenţiu Ursachi, iar panotarea expoziţiei s-a făcut sub coordonarea ştiinţifică a doamnei profesor Ileana Crăciun, expert în domeniul muzeelor de Ştiinţele Naturii.

       În noile condiţii, preocupările specialiştilor de la Secţia de Ştiinţele Naturii sunt orientate către îmbogăţirea şi diversificarea patrimoniului muzeal, diversificarea ofertei de activităţi temporare pentru public şi implementarea ideei că „Ocrotirea naturii nu este o problemă a naturaliştilor ci a omului însuşi” – Academician Emil Pop.

Previous slide
Next slide

SECȚIA - PERSONALITĂȚI BÂRLĂDENE

  1. Bârladul cultural

 

Cele trei segmente ale expoziţiei – Societatea culturală “Academia bârlădeană”; Evoluţia culturii bârlădene în perioada secolelor XIX-XX (instituţii de învăţământ, presă-tipărituri, societăţi cultural-ştiinţifice, instituţii de cultură) şi Personalităţi – se întrepătrund prin intermediul exponatelor bi şi tridimensionale (documente, fotografii, cărţi, mobilier, piese de artă decorativă etc.).

Societatea culturală “Academia Bârlădeană”

 

            Înfiinţată la 1 mai 1915 de poetul George Tutoveanu, maiorul Tudor Pamfile şi preotul Toma Chiricuţă, această societate – având ca preşedinte de onoare pe scriitorul Alexandru Vlahuţă – “Academia  Bârlădeană”, a avut un loc central în cadrul manifestărilor culturale ale spiritualităţii bârlădene. Activitatea societăţii, care s-a desfăşurat  pe parcursul a patru decenii (1915-1920; 1920-1955), a fost reluată în anul 1990, având ca preşedinte de onoare pe medicul şi scriitorul C. D. Zeletin. Deşi activitatea societăţii a fost fragmentară, iar şedinţele se desfăşurau fie în Aula Liceului “Codreanu”, fie la Casa Naţională “stroe Belloescu”, Academia Bârlădeană a continuat să fie focarul de cultură a Bârladului. Cu fondurile băneşti ale societăţii au fost tipărite publicaţii proprii: “Graiul nostru” (1925-1927), “Scrisul nostru” (1929-1931).

            Evoluţia culturii bârlădene în perioada secolelor XIX-XX        

 

            Pe plan local, este perioada când instituţiile de cultură şi de învăţământ, dar şi presa îşi definesc locul şi îşi demonstrează necesitatea existenţei lor.

            Acest segment al expoziţiei este redat pe două perioade: modernă şi contemporană.

            Perioada modernă a însemnat un moment important în dezvoltarea societăţii româneşti. Pe plan local a fost momentul când instituţiile de învăţământ, de cultură şi presa şi-au definit locul şi şi-au motivat necesitatea înfiinţării lor. Aşa au apărut Clasul Codreanu (devenit în anul 1858 Gimnaziul Codreanu, iar în 1864, Liceu) – rod al ctitoriei fraţilor Nicolae şi Gheorghe Roşca Codreanu; Şcoala Normală (1870) – ca urmare a demersurilor întreprinse de pedagogul Ioan Popescu.

            Apariţia primelor publicaţii bârlădene a fost rezultatul activităţii intelectualităţii locale şi a tipografiilor, care au scos la lumină un număr însemnat de publicaţii (ziare şi  reviste).

            Această perioadă a fost marcată şi de apariţia Societăţilor cultural-ştiinţifice, cu rol centralizator în afirmarea spiritualităţii româneşti. Dezvoltarea învăţământului a creat la Bârlad o puternică atmosferă spirituală, care a determinat crearea unor instituţii de cultură specializate. Astfel, în anul 1909, profesorul Stroe Belloescu a donat o clădire construită pe cheltuială proprie, pentru a fi bibliotecă publică şi muzeu. În 1914, un grup de intelectuali bârlădeni s-au constituit în Comitetul de fondare a muzeului bârlădean, muzeu care şi-a inaugurat activitatea cu o pinacotecă şi o expoziţie de istorie. Activitatea teatrală bârlădeană a debutat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Aici a existat o clădire în care, din 1860, au poposit trupe de actori conduse de M. Millo şi Al. K. Robescu. Clădirea a existat pe locul unde astăzi se află Baia comunală. În secolul al XX-lea au existat un Ateneu Popular şi un Teatru Muncitoresc, care au condus la înfiinţarea Teatrului de Stat “Victor Ion Popa”, în anul 1953.

Pentru perioada contemporană, dezvoltarea a tot ceea ce înseamnă cultură a stat sub semnul noului cadru politic: înfăptuirea Statului Naţional Unitar Roman. În Bârlad, în această perioadă s-a înregistrat o creştere a numărului de şcoli şi s-a înregistrat apariţia unui alt liceu: Liceul de fete “Iorgu Radu”.

            În domeniul presei, se poate vorbi de o diversitate a publicaţiilor iar în ceea ce priveşte societăţile cultural-ştiinţifice, numărul acestora a crescut prin înfiinţarea societăţilor “Matematica bârlădeană” (1922), Asociaţia studenţilor Tutovei “Al. Vlahuţă” (1924), Societatea culturală “Avântul”. Pentru instituţiile de cultură (bibliotecă, muzeu, teatru) a fost perioada de consolidare, sub aspect organizatoric, şi definirea ca principali factori de cultură.

            Personalităţi

 

            În limita spaţiului expoziţional sunt reprezentate personalităţi locale consacrate din domeniile literatură şi ştiinţă, în special, dar şi din domeniul istoriei şi istoriei militare.: Gh. Vrabie, V. I. Popa, Corneliu Moldovanu, George Ivaşcu, Constantin Chiriţă, Ion Hobana, C. D. Zeletin, Cezar Ivănescu, Cristian Simionescu, Lucian Vasiliu, Serghei Coloşenco, Mircea Coloşenco, Stelian Baboi, Octavian V. Stoica, Gica Iuteş, Virgil Chiriac, George Emil Palade, Ştefan Procopiu, principesa Elena Bibescu, Al. I. Cuza, Ion Negoescu şi mulţi alţii.

  1. Muzeul Vasile Pârvan, un secol de existenţă

 

            Expoziţia permanentă intitulată Muzeul „Vasile Pârvan” – un secol de existenţă, este inclusă în gama activităţilor muzeale a anului 2014 dedicate Centenarului instituţiei, propunându-şi valorificarea expoziţională pentru marele public. Tematica acestei expoziţii a permis expunerea pieselor cu caracter documentar-istoric, legate de înfiinţarea şi evoluţia muzeului bârlădean care fac parte din patrimoniul acestuia, dar şi din patrimoniul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti.

            În cadrul expoziţiei, istoricul Muzeului „Vasile Pârvan” este ilustrat cronologic, prin intermediul fotografiilor, documentelor, publicaţiilor şi pieselor tridimensionale, urmărindu-se etapele importante din existenţa instituţiei:

–          Perioada 1909-1940 – cuprinde înfiinţarea pinacotecii, bibliotecii şi muzeului (1909), conform dorinţei marelui filantrop şi fondator al Casei Naţionale, Stroe Belloescu, dar şi a grupului de intelectuali bârlădeni care a militat pentru constituirea patrimoniului de care depindea existenţa muzeului; înfiinţarea Muzeului (10 aprilie 1914); înfiinţarea Societăţii Academia Bârlădeană care a contribuit la dezvoltarea patrimoniului muzeului (1915); înfiinţarea Asociaţiei „Casa Naţională de citire Stroe Belloescu”, care a preluat conducerea bibliotecii, muzeului şi pinacotecii (2 ianuarie 1928), membri de onoare ai acestei asociaţii fiind N. N. Tonitza, Ion Dumitriu-Bârlad şi Petre Bulgăraş; documente, fotografii şi piese care au intrat în patrimoniu până în anul 1940;

–          Perioada 19501966 – Între anii 1950-1956, activitatea muzeului şi pinacotecii a fost coordonată de profesorul Dimitrie Tarază, sculptor cu studii la Paris. Anul 1953 a însemnat pentru muzeul bârlădean îmbogăţirea patrimoniului cu un important fond valoric şi numeric de faună şi floră, donat de Filiala de vânătoare din Bârlad. Acest lucru a condus la înfiinţarea Secţiei de Ştiinţele Naturii. Acesta este motivul pentru care, în acest segment al expoziţiei, se găsesc documente dar şi câteva dintre primele piese (roci) care au intrat în patrimoniul secţiei şi au format colecţia Maxim Iancu.

În anul 1955, muzeul a primit o aripă (parter şi etaj) din Palatul Prefecturii Judeţului Tutova. O clădire construită în stil eclectic, în perioada secolului al XIX-lea, probabil, după planurile arhitectului italian Giovani Baldorossi.

În anul 1957, muzeul a primit un nou sediu şi şi-a continuat existenţa sub numele de Muzeul „Vasile Pârvan”. Specialiştii de la Secţia arheologie au organizat şantiere în zonele limitrofe ale Bârladului, iar Secţia de Ştiinţele naturii a înfiinţat unul dintre cele mai mari parcuri din oraş – un      colţ zoologic – transformat în Grădină zoologică; aceasta a funcţionat până în anul 1971, ca secţie a muzeului.

Începând cu anul 1959 şi până în anul 1987, muzeul a fost condus de arheologul Vasile Palade. Activitatea sa pe linie profesională, dar şi a arheologilor Mişu Davidescu şi Eugenia Popuşoi, sunt evidenţiate cu ajutorul fotografiilor,   carnetelor de şantier şi pieselor descoperite pe şantierele arheologice de la Fabrica de cărămidă, Valea Seacă şi Trestiana.

În anul 1966, a fost amenajată Casa memorială „Gheorghe Gheorghiu

Dej” şi deschisă publicului larg.

–          Perioada 1968-1994 –  surprinde alte evenimente importante din existenţa muzeului: prima Sesiune naţională şi expoziţii temporare dedicate împlinirii a 60 de ani de existenţă a muzeului (1974); intrarea în proprietatea muzeului a celor două clădiri, monumente de arhitectură,       Casa Miclescu şi Casa Sturdza (1977-1978);            donaţiile prof. dr. Ion            Chiricuţă (artă românescă şi artă universală) şi a medicilor Marcel        Vainfeld (artă orientală şi extrem orientală), Ştefan       Bucevschi (artă populară românească), Constantin Teodorescu (artă plastică românească),       în perioada 1979-1986; Centenarul naşterii lui N. N. Tonitza (1986);         sărbătorirea celor 75 de ani de existenţă a muzeului (1989); sărbătorirea       celor 80 de ani de existenţă a muzeului (1994);

–   Perioada 1997-2014 – cuprinde: inaugurarea Casei memoriale „Octavian Vasile Stoica” (1997); Aniversarea a 20 de ani de la intrarea în patrimoniul muzeului a colecţiilor prof. dr. Ion Chiricuţă, medicilor Marcel Vainfeld şi Ştefan Bucevschi (2002); deschiderea Pavilionului      muzeal „Marcel Guguianu” şi sărbătorirea celor 90 de ani de existenţă a muzeului marcată de deschiderea expoziţiilor permanente Fauna şi flora judeţului Vaslui, Cabinet numismatic, Cuza şi epoca sa,       Bârladul cultural la sfârşitul mileniului doi (2004); inaugurarea      Observatorului astronomic (2006); inaugurarea Planetariului (2009);            inaugurarea muzeului, după reabilitarea clădirii (2012).

În plan central, este  reprezentat marele arheolog Vasile Pârvan – prin intermediul unui număr de 40 de piese din perioada secolelor III-VI d. H., Epoca romană (fragmente de vase, opaiţe, fusaiole), provenite de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, din Bucureşti, constituind mărturii ale descoperirilor de la Ulmetum (com. Pantelimonul de Sus, judeţul Constanţa). 

Previous slide
Next slide

SECȚIA- ASTRONOMIE
(Observator, Planetariu, Astroclub „Perseus”, Expoziție Permanentă)